Conform unei analize realizate recent, volumul excesiv de muncă al judecătorilor afectează indirect nu doar independența și integritatea judecătorilor, ci și calitatea actului de justiție. Supraîncărcarea peste capacitățile fizice umane a judecătorilor cu dosare pentru soluționare generează o epuizare permanentă, iar în consecință are produce impact negativ asupra calității actului de justiție. Găsiți documentarul aici.
Ocuparea informală a zilierilor în agricultură încurajată de Legea nr. 22 din 23/02/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri („Legea zilierilor”) continuă să creeze o serie de consecințe sociale și economice negative, inclusiv, evaziune fiscală, lipsa unei protecții sociale efective în caz de boală, accident de muncă sau pensionare și alocarea incorectă a resurselor publice. Aspectele problematice ale legii în cauză țin de excluderea zilierilor din spațiul fiscal, prin transpunerea tuturor obligațiilor fiscale pe seama acestora și, în același timp, absolvind angajatorii de aproape toate obligațiile fiscale aferente angajării zilierilor. Drept rezultat, marea majoritate a zilierilor nu pot beneficia de asigurări medicale sau sociale de stat. Mai mult, aceștia sunt privați de orice garanții sociale și de protecție privind securitatea la locul de muncă, având în vedere competențele limitate ale Inspecției de Stat a Muncii (ISM) de a face controale inopinate și aplica amenzi. Găsiți documentarul aici.
In noiembrie 2020, Parlamentul a votat pentru reîntoarcerea Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) a atribuţiilor de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. De la lansare în 2016 și până acum însă, „reforma” s-a lăsat cu costuri pentru viața oamenilor, în primul rând, dar și cu consecințe pentru ISM, care, între timp, și-a pierdut din capacitățile instituționale, o bună parte din personalul cu experiență părăsind sistemul. Găsiți investigația aici.
O reformă începută în 2016 de Guvernul Filip a distructat Inspectoratul Muncii, lăsând necercetare zeci de accidente de muncă în ultimii doi ani. În noiembrie 2020, Parlamentul a întors o parte din competențe Inspectoratului Muncii, refacerea rețelei de inspectori ai muncii însă va fi anevoiasă, va dura în timp și nu se știe când va fi pe deplin funcțională. Costurile reformei se măsoară deja în vieți omenești. Vedeți documentarul aici.
Cadrele din sistemul sanitar au fost printre primele din plin lovite de pandemia de coronavirus. Surmenați din cauza volumului mare de lucru, mereu nevoiți să muncească pentru doi, trei și mai mulți colegi care fie s-au îmbolnăvit, fie au plecat definitiv din sistem, mereu expuși la contaminare din cauza nesiguranței la locul de muncă, medicii, asistentele medicale și personalul tehnic din spitale fac cu dârzenie față situației impuse de pandemia de coronavirus, chiar dacă sistemul nu întotdeauna le-a apărat drepturile. Citiți investigația aici.
Pe măsură ce pandemia a tot căpătat proporții în Republica Moldova, s-au întețit și cazurile de încălcare a drepturilor angajaților din sistemul sanitar. Aproape fiecare al treilea cadru medical a trecut prin Covid. La zece luni de pandemie peste 13 800 angajați din sistemul sanitar au contractat virusul. Aceste cifre grele scot în vileag vulnerabilitățile sistemului de sănătate din Republica Moldova în fața unei pandemii de proporții.
Ce sacrificii trebuie să facă medicii ca să-și asigure un loc de muncă și de ce unii preferă să tacă decât să vorbească despre problemele din sistem, aflați din documentar.
Din an în an tot mai puțini tineri aleg să învețe la universitățile din Moldova. Dacă în 2009 în sistemul universitar își făceau studiile 110 mii de studenți, pe parcursul a zece ani numărul lor s-a înjumătățit, ajungând în 2019 la 52 de mii. Învățământul superior în Moldova devine neatractiv, spun cei care aleg să-și facă studiile în universități din afara țării. Calitatea modestă a învățământului superior din Moldova se răsfrânge asupra calității democrației și dezvoltării economice. Experți în domeniu afirmă că întreg sistemul universitar trebuie reformat și adus la standardele internaționle. O reformă a învățământului superior a fost inițiată chiar din acest an de Ministerul Educației și Cercetării, deși despre reformă se discută deja de cel puțin cinci ani. Guvernul a contractat pentru reformă un credit de 39,4 milioane de dolari de la Banca Mondială, iar îngrijorarea unor experți în domeniu este că banii ar putea fi cheltuiți ineficient, întrucât la elaborarea acesteia, nu s-au luat în calcul mai multe riscuri. Citiți investigația aici: aici
Multe accidente de muncă, inclusiv mortale, produse în ultimii ani, rămân neinvestigate, din cauza unei reforme, intrată în vigoare acum doi ani. Reforma care transformă din temelii sistemul de inspecţie a muncii din Republica Moldova a fost pusă în aplicare fără a gândi mecanismele necesare. Ca rezultat, victimele accidentelor de muncă şi rudele lor s-au pomenit în situaţia când, pur şi simplu, nu are cine cerceta aceste cazuri. De menționat că reforma contravine Convențiilor internaționale la care Republica Moldova este parte și este în disonanță cu angajamentele pe care și le-a asumat în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
Documentarul este realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung în parteneriat cu Radio Europa Libera, în cadrul unui proiect de sensibilizare a opiniei publice privind încălcările la locul de muncă și condițiile precare de muncă în Republica Moldova.
Reforma sistemului de pensii în implementare deja de trei în Republica Moldova, deși a înlăturat mai multe probleme, pare să nu-și fi atins pe deplin scopul de a asigura un sistem de pensii echitabil și sustenabil. Mai mulți de jumătate din numărul total de pensionari au o pensie mai mică decât minimul de existență, chiar dacă nici cel din urmă nu corespunde necesităților cotidiene și unui trai decent, declară președintele Uniunii pensionarilor, dl Leancă. Nici chiar cei cu stagii de muncă de pese 40 de ani și cu ani buni de muncă după pensionare nu au beneficiat de recalcularea pensiei după reformă. Mame cu 10 copii și cu stagii de muncă de 30 de ani au rămas și ele în afara prevederilor noii reforme, iar celor care au activat întreaga lor viață în localitățile din zona de securitate, statul Republica Moldova, le-a refuzat dreptul la pensie. Sunt doar câteva studii din caz pe care le prezintă documentarul și care indică asupra multiplelor lacune care încă rămân nerezolvate de sistemul de pensii al RM.
Este denumirea documentarului care pare să caracterizeze fidel situația celor care sunt afectați de Legea zilierilor, lege care se implementează în Republica Moldova din septembrie 2018 și care i-a eliminat din sistemul de protecție socială pe cei peste 300 mii de lucrători cu ziua din țară. Potrivit legii, zilierii sunt obligați să achite contribuții în fondul de asigurări sociale de stat și medical, însă doar 35 de persoane și-au procurat polițe medicale în 2018. Deși nu există statistici privind numărul de zilieri aduși în câmpul legal, acesta fiind scopul declarat al Legii zilierilor, un lucru este cert- această lege va încetățeni termenul de sclavie modernă în Republica Moldova.
Documentarul este realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung în cadrul unui proiect de sensibilizare a opiniei publice privind încălcările la locul de muncă și condițiile precare de muncă în Republica Moldova.
Deși Organizația Mondială a Sănătății a introdus noțiunea de „burnout”/ „epuizarea la locul de muncă” în clasificarea internațională a maladiilor doar în mai 2019, numărul persoanelor care suferă de această boală este în creștere. Dacă nu este tratată, maladia poate avea consecințe grave- de la depresie, până la suicid, spun specialiștii în domeniu. Cei mai afectați sunt medicii, mulți dintre ei lucrând în ture câte 24 de ore, cu încălcarea prevederilor Codului Muncii. De cele mai multe ori, însăși medicii aleg să lucreze fără pauze din nevoia unui venit suplimentar, dar și din cauza cadrelor insuficiente, care devine o problemă critică a sistemului medical. În condițiile în care politicile de combatere a acestui fenomen sunt în întârziere, numeroși specialiști din cele mai diverse domenii rămân istoviți, față în față cu propriile probleme, pe cont propriu.
Împovărați de griji și răpuși de situația mizeră pe care le-o oferă salariile de profesor, mulți dintre dascălii din Republica Moldova sunt nevoiți să părăsească țara pentru a putea să-și asigure un trai decent. O bună pare mai stau încă pe gânduri dacă sa plece, iar mulți însă aleg să rămână, în pofida salariilor la limita decenței și a condiției pe care le-o oferă meseria de profesor. Este și cazul profesorilor din satul Pașcani, raionul Hâncești, pe care Vă invităm să-i ascultați.
Documentarul este realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung în parteneriat cu Federația Sindicală a Educației și Științei din RM, în cadrul unui proiect de sensibilizare a opiniei publice privind încălcările la locul de muncă și condițiile precare de muncă în Republica Moldova. Producător: Iuri Vârlan
Cazurile de agresare a medicilor în Republica Moldova devin tot mai frecvente. Conform unor date statistice estimative, anual, în Republica Moldova sunt înregistrate circa 100-120 de cazuri de diferite forme de violență asupra cadrelor medicale: abuz verbal, psihologic și chiar fizic. Deși se întâmplă în fiecare zi, doar unele cazuri de agresiune a medicilor ajung a fi mediatizate. „Monolog retoric” este un nou documentar realizat de Fundația Friedrich Ebert în parteneriat cu Centrul de Investigații Jurnalistice în cadrul proiectului „Încălcarea drepturilor de muncă în Republica Moldova: investigații jurnalistice”, care abordează subiectul abuzurilor la care sunt supuși doctorii moldoveni în activitatea lor. Urmăriți-ne în continuare cu o investigație jurnalistică mai amplă la acest subiect.
Au muncit o viață la Calea Ferată a Moldovei, iar acum riscă să rămână fără acoperiș deasupra capului. Este istoria tristă a locatarilor unui fost cămin pentru nefamiliști, angajați ai Întreprinderii de Stat Calea Ferată a Moldovei, care, de aproape două decenii, se învârt într-un cerc vicios, în încercarea de a privatiza camerele în care au locuit ani de-a rândul. Imobilul, o clădire veche cu două etaje, este situat chiar în centrul Capitalei. Se pare că în jurul terenului de 21 de ari pe care este amplasat, și care ar costa cam un milion de euro, se țes scheme grele de interese private, de vreme ce toate instituțiile statului torpilează orice încercare a locatarilor de a privatiza spațiul în care locuiesc. Aflați mai multe din documentarul „Umbrele” și articolul de investigație „La răscruce de interese: 34 de familii sunt împiedicate să-și privatizeze spațiul locativ într-un fost cămin al CFM”. Investigația este realizată în cadrul proiectului „Încălcarea drepturilor de muncă în Republica Moldova: investigații jurnalistice”, implementat de Friedrich-Ebert-Stiftung în Republica Moldova în parteneriat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Peste 200 de accidente de muncă, între care 26 decese la locul de muncă, nu sunt cercetate. Este o situație creată în urma reformei controlului de stat privind sănătatea și securitatea în muncă, inițiată de Guvern în octombrie 2017. Accidentele fiind necercetate, persoanele accidentate nu-și pot primi alocațiile stabilite de lege, iar succesorii de drepturi, în cazul accidentelor de muncă mortale, nu pot beneficia de indemnizații. Totodată, reforma face dificilă prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale. Mai multe despre consecințele reformei date și riscurile pe care le comportă, citiți în investigația jurnalistică, realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert în cadrul proiectului „Încălcarea drepturilor de muncă în Republica Moldova: investigații jurnalistice”.
O nouă investigație jurnalistică realizată în cadrul proiectului Friedrich-Ebert-Stiftung „Încălcarea drepturilor de muncă în Republica Moldova: investigații jurnalistice”, implementat în parteneriat cu Centrul de Investigații Jurnalistice, prezintă istoria tristă a angajaților Î.S. „Calea Ferată din Moldova” care nu și-au ridicat salariile de luni de zile.
Proteste au izbucnit la stațiile de cale ferată din aproape toată țara. În timp ce angajatorul nu-și onorează promisiunea de a achita datoriile la salarii, sindicatele de ramură par să fi întors spatele celor, ale căror drepturi și interese sunt menite să le reprezinte.
Un nou proiect de lege adoptat recent de Guvern care reglementează modul în care zilierii pot exercita activități necalificate cu caracter ocazional a provocat discuții contradictorii.
În timp de angajatorii au salutat legea susținând că aceasta le va permite să angajeze lucrători necalificați mai simplu-cu minim de documente și impozite- sindicatele, precum și experți naționali și internaționali, bat alarma, fiind de părerea că legea lasă loc pentru și mai multe abuzuri din partea angajatorilor, privând zilierii de protecție socială.
Citiți mai mult în investigație și vizionați documentarul realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) în parteneriat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
O nouă investigație jurnalistică realizată în cadrul Proiectului "Încălcarea drepturilor de muncă în Republica Moldova: patru exemple", implementat de Friedrich-Ebert-Stiftung în parteneriat cu Platzforma și Centrul de Investigații Jurnalistice, prezintă istoria foștilor angajați ai "Orlact" SRL din Orhei, cândva o fabrică prosperă și renumită pentru maioneza și produsele sale lactate.
În timp forate scurt, noii proprietari au adus fabrica la faliment, contractând zeci de credite neacoperite. Aflată în procedura de insolvență, conducerea întreprinderii și-a trimis în concediu de muncă forțat angajații, și ”a uitat” să le mai achite salariile restante. Muncitorii, rămași la mila justiției, de trei ani încearcă să-și obțină banii munciți. Deocamdată, fără sorți de izbândă. Găsiți aici investigația completă și urmăriți documentarul .
Au fost nevoiți să umble cu anii prin instanțe de judecată în căutarea dreptății, pentru a-și obține salariile neplătite. După 7 ani de procese și cu decizia instanței de judecată în favoarea lor, angajații încă se mai întreabă cine le va plăti salariile acum că întreprinderea a fost eliminată din Registrul de Stat al întreprinderilor. Aceasta este povestea angajaților de la Fabrica de zahăr din Glodeni care a fost lichidată recent.
Citiți în investigația care a fost realizată în cadrul proiectului "Încălcarea drepturilor de muncă în Republica Moldova: patru exemple", implementat de Friedrich-Ebert-Stiftung în parteneriat cu Platzforma și Centrul de Investigații Jurnalistice. "Nodul gordian" este un documentar despre situația angajaților de la Fabrica de zahăr Glodeni, realizat în cadrul aceluiași proiect.
Urmăriți-ne pentru alte investigații despre încălcarea drepturilor de muncă și problemele angajaților în Republica Moldova.
Întreprinderea de Stat „Mina de Piatră Mileștii Mici”, cândva o întreprindere prosperă, se află în prag de faliment. Muncitorii care și-au dedicat zeci de ani din viață lucrului în mină, sunt acum nevoiți să accepte șomajul tehnic sau să muncească fără salarii luni de zile.
Cei care se îmbolnăvesc realizează că polița lor medicală nu este valabilă, iar cei care se pensionează – că ani de muncă nu au fost luați în considerare la calcularea pensiei din motiv că angajatorul nu a achitat în fondul de asigurare în sănătate și cel de pensii.
Citiți aici investigația și vizionați documentarul realizate în cadrul Proiectului „Încălcarea drepturilor de muncă în Republica Moldova: patru exemple", implementat de Friedrich-Ebert-Stiftung în parteneriat cu Platzforma și Centrul de Investigații Jurnalistice.
str. Bucuresti 111 MD2012 Chisinau Republica Moldova
+373 22 855830+373 22 855831fes.moldova(at)fes.de
Echipa & Contacte
This site uses third-party website tracking technologies to provide and continually improve our services, and to display advertisements according to users' interests. I agree and may revoke or change my consent at any time with effect for the future.
These technologies are required to activate the core functionality of the website.
This is an self hosted web analytics platform.
Data Purposes
This list represents the purposes of the data collection and processing.
Technologies Used
Data Collected
This list represents all (personal) data that is collected by or through the use of this service.
Legal Basis
In the following the required legal basis for the processing of data is listed.
Retention Period
The retention period is the time span the collected data is saved for the processing purposes. The data needs to be deleted as soon as it is no longer needed for the stated processing purposes.
The data will be deleted as soon as they are no longer needed for the processing purposes.
These technologies enable us to analyse the use of the website in order to measure and improve performance.
This is a video player service.
Processing Company
Google Ireland Limited
Google Building Gordon House, 4 Barrow St, Dublin, D04 E5W5, Ireland
Location of Processing
European Union
Data Recipients
Data Protection Officer of Processing Company
Below you can find the email address of the data protection officer of the processing company.
https://support.google.com/policies/contact/general_privacy_form
Transfer to Third Countries
This service may forward the collected data to a different country. Please note that this service might transfer the data to a country without the required data protection standards. If the data is transferred to the USA, there is a risk that your data can be processed by US authorities, for control and surveillance measures, possibly without legal remedies. Below you can find a list of countries to which the data is being transferred. For more information regarding safeguards please refer to the website provider’s privacy policy or contact the website provider directly.
Worldwide
Click here to read the privacy policy of the data processor
https://policies.google.com/privacy?hl=en
Click here to opt out from this processor across all domains
https://safety.google/privacy/privacy-controls/
Click here to read the cookie policy of the data processor
https://policies.google.com/technologies/cookies?hl=en
Storage Information
Below you can see the longest potential duration for storage on a device, as set when using the cookie method of storage and if there are any other methods used.
This service uses different means of storing information on a user’s device as listed below.
This cookie stores your preferences and other information, in particular preferred language, how many search results you wish to be shown on your page, and whether or not you wish to have Google’s SafeSearch filter turned on.
This cookie measures your bandwidth to determine whether you get the new player interface or the old.
This cookie increments the views counter on the YouTube video.
This is set on pages with embedded YouTube video.
This is a service for displaying video content.
Vimeo LLC
555 West 18th Street, New York, New York 10011, United States of America
United States of America
Privacy(at)vimeo.com
https://vimeo.com/privacy
https://vimeo.com/cookie_policy
This cookie is used in conjunction with a video player. If the visitor is interrupted while viewing video content, the cookie remembers where to start the video when the visitor reloads the video.
An indicator of if the visitor has ever logged in.
Registers a unique ID that is used by Vimeo.
Saves the user's preferences when playing embedded videos from Vimeo.
Set after a user's first upload.
This is an integrated map service.
Gordon House, 4 Barrow St, Dublin 4, Ireland
https://support.google.com/policies/troubleshooter/7575787?hl=en
United States of America,Singapore,Taiwan,Chile
http://www.google.com/intl/de/policies/privacy/